luni, 30 aprilie 2012

Dacicus Maximus in cucu` gol si cateaua


Se spune ca Traian - Dacicus Maximus, plimbandu-se, singur-singurel, calare, prin padurile din preajma Coloniei Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, paduri sigure acum dupa colonizare, a dat de un iezer cu apa cristalina. Fiind o vara torida si suferind de caldura, Dacicus Maximus s-a hotarat sa se racoreasca in apa de clestar a iezerului. S-a uitat in stanga, in dreapta, a ascultat cu urechea la pamant si fiind sigur ca este singur si nu-l vede nimeni (era pudic, se zice), a inceput sa se dezbrace. Mai intai si-a scos sandalele, apoi platosa, coiful cu incrustatii de aur si sabia cu maner de fildes le-a asezat frumos langa sandale si restul hainelor. A intrat in apa si s-a balacit prelung, pana s-a racorit. Cand a iesit din apa, cal nu, haine nu, sabie nu, disparusera. Nud fiind, a luat-o usor spre fort, jurand in gand (sau injurand ?) lui Marte sa-i extermine pe faraonii astia de daci. Pe drum a dat si de o cotarla maidaneza, cu tatele cazute, lovita la piciorul din spate de vreun car roman sau piatra aruncata de un legionar nervos. Deoarece era si milos, a luat cateaua in brate si asa a intrat, cu capul sus (doar era Imperator, nu ?) si cucu` gol, in fort si in memoria unor urmasi mai slabi de minte.

Cam asta ar fi explicatia istorica pentru statuia lui “Traian in puța goala si cu cateaua-n brate”.

(adaptare a unui banc, foarte vechi, in care se demonstreaza ca nu hunii au fost primii pe aceste meleaguri)